[Nettime-ro] PERFORMING HISTORY cu Ion Grigorescu si Anetta Mona Chisa & Lucia Tkacova, Pavilionul Romaniei, Bienala de la Venetia

[Maria Bojan <marie_beaujan@yahoo.com>]

 
Comunicat de presa PERFORMING HISTORY cu Ion Grigorescu si Anetta Mona Chisa & 
Lucia Tkacova
Ministerul Culturii si Patrimoniului National organizeaza miercuri 12 ianuarie 
2011, Ãncepind cu ora 15, la sediul M.C.P.N, Sala Multimedia, o conferinta de 
presa cu prezentarea publica a participarii Romaniei la Bienala de Arta de la 
Venetia din acest an, care se va desfasura Ãn perioada 4 iunie - 27 noiembrie 
2011.
La conferinta vor participa Ministrul Culturii si Patrimoniului National, Domnul 
Kelemen Hunor, comisarul si vicecomisarul participarii Romaniei la Bienala, 
reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si Institutului Cultural Roman, 
precum si reprezentanti ai echipelor celor doua proiecte care vor reprezenta 
Romania la Venetia Ãn acest an. 

Ca urmare a Concursului National pentru selectarea proiectelor care vor 
reprezenta Romania la cea de-a 54-a editie a Bienalei de Arta de la Venetia, 
organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe si Institutul 
Cultural Roman, Romania va prezenta proiectul Performing History, Ion Grigorescu 
impreuna cu Anetta Mona Chisa si Lucia Tkacova, care va fi expus la Venetia Ãn 
Pavilionul Romaniei din Giardini della Biennale, precum si proiectulRomanian 
Cultural Resolution, care va fi expus in Noua Galerie a Institutului de Cultura 
si Cercetare Umanistica de la Venetia. 

Proiectul PERFORMING HISTORY, initiat decuratorii Maria Rus Bojan Åi Ami Barak, 
vizeaza o prezentare inedita a operei artistice a legendarului artist roman Ion 
Grigorescu, ce include atat lucrari istorice cit si lucrari noi, in relatie cu o 
serie de noi proiecte ale cuplului de artiste Anetta Mona Chisa si Lucia 
Tkacova. Sub coordonarea scriitorului Bogdan Ghiu si in colaborare cu editorul 
Timotei Nadasan, PERFORMING HISTORY va beneficia de o vizibilitate editoriala de 
exceptie, catalogul proiectului luind forma unui supliment special al numarului 
38 al revistei IDEAÂ arta+societate. 

Apartinind unor generatii diferite, Ion Grigorescu si cuplul Anetta Mona Chisa & 
Lucia Tkacova au fost invitati sa interactioneze in jurul ideii de arta ca 
performare alternativa, libera si intransigenta a istoriei, sa reflecteze asupra 
conditiilor istorice trecute de marginalitate si dominatie politica, specifice 
acestei arii rasaritene europene si sa dea seama despre situatia prezenta de 
regasire de sine a Estului Europei. Ãmpreuna, cei trei artisti vor propune un 
dialog transgenerational al modalitatilor, Ãntotdeauna problematice, de 
libertate artistica, conceputa ca pivot si ferment al libertatilor democratice 
Ãn general. Prin âperformareaâ ei reprezentativa, istoria Estului ÃÅi 
formuleaza, astfel, mesajul Ãn termenii universali ai artelor vizuale 
contemporane. 

Ion Grigorescu, nascut Ãn 1945, este recuperat tot mai mult de catre constiinta 
occidentala ca un adevarat clasic al asumÄrii libertatii de expresie artistica 
Ãn conditiile de nelibertate impuse de catre regimurilor politice postbelice din 
Europa de Est.Aflat la virsta deplinei maturitati artistice, si bucurindu-se de 
o apreciere crescinda in cadrul scenei artistice internationale, Ion Grigorescu 
este artistul reper: criticul fin al unei societati aflate in plin proces de 
reasezare Åi martor tacut al intilnirii dintre istorii, asumind tensiunile 
dintre traditie si avangarda, dintre Orient si Occident.
Cuplul format din tinerele artiste Anetta Mona ChiÅa & Lucia Tkacova este 
considerat, la ora actuala, unul dintre cele mai reprezentative si mai creative 
ca viziune Åi practici artistice, fiind nelipsit de la cele mai importante 
manifestari artistice europene.Anetta Mona ChiÅÄsi Lucia 
Tkacovalucreazaimpreunadin 2000, proiectele lor fiind incercari de 
universalizare a unei stari constante de introspectie, de curiozitate in 
explorarea lumii in care traiesc si de constientizare permanenta a relatiilor 
complexe dintre individ si colectivitate in societatea contemporana.
Maria Rus Bojan este curator Åi critic de arta, Ãn prezent directorul 
programului curatorial international al âArt Rotterdamâ. Membra a Asociatiei 
Internationale a Criticilor de Arta (AICA) si a Asociatiei Internationale a 
Curatorilor ProfesioniÅti (IKT), a fost muzeograf la Muzeul de Arta din 
Cluj-Napoca si director al Centrului Cultural Sindan. Din 2004 traieste si 
lucreazÄ la Amsterdam. In 2007 a infiintat Project Foundation, o platforma ce 
stimuleaza curatoriatul independent si noile formate de expozitii. A curatoriat 
nenumarate expozitii si programe internaÅionale prezentind, pe linga mari nume 
ale scenei artistice contemporane internationale, si multi artisti romani. 

Ami Barak este curator si critic de arta, Ãn prezent profesor asociat al 
UniversitÄÅii Paris I Sorbona. A fost seful departamentului de arte vizuale al 
oraÅului Paris, presedinte al Asociatiei Internationale a Curatorilor 
ProfesioniÅti (IKT) Åi directorul Fondului Regional de Arta Contemporana 
Languedoc-Roussillon, redactor la Art Press si colaborator al altor importante 
reviste de arta ca Beaux Arts, Flash Art, Documents etc. Activitatea sa 
curatoriala cuprinde expozitii de referinta, ultimul proiect de amploare fiind 
âArt for the World, City of Forking Pathsâ, proiectul de sculptura Ãn spatiu 
public din cadrul World Expo Shanghai 
2010.ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ
 ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ
Bogdan Ghiueste scriitor si traducator, poet, teoretician cultural si analist al 
fenomenului mediatic, arhitectonic si artistic contemporan, redactor la revista 
Idea artÄ+societatesi colaborator permanent al revistei Arhitext si la Radio 
Romania Cultural. Ãntre 2005 Åi 2010 a fÄcut parte din consiliul de 
administratie al Radiodifuziunii RomÃne. Cele mai recente carti publicate: 
Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009(eseu, 2009), Eu(l) Artistul. Viata dupÄ 
supravietuire (cod de bare pentru viitorul monstruos al artei) (eseu, 2008), 
(Poemul din carton) Urme de distrugere pe Marte (poezie, 2006). A tradus peste 
50 de lucrari din filosofia franceza contemporana. 

Timotei Nadasan este fondatorul si redactorul sef al revisteiIDEA 
artÄ+societate(www.ideamagazine.ro). AjunsÄ la 35 de numere, revistaIDEA 
artÄ+societateeste recunoscutÄ deja Ãn lumea artei contemporane ca o referinta 
unica pentru spatiul est si sud-est european. Revista se angajeaza permanent in 
dezbateri internationale, realizind conexiuni problematizante intre local, 
regional, international Åi global.
Pentru informatii si detaliiÂdespre proiect va rugam sa contactati organizatorii 
la urmatoarea adresa de e-mail: project.stichting@gmail.com


      
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/